Is novidades de su decretu po su Super Green Pass


In is dies coladas su Cussìgiu de is Ministros at aprovadu a s’unanimidade su decretu chi istabilit s’intrada in vigore de su Super Green Pass, sa tzertificatzione birde cun un’afortiamentu de is normas giai in vigore de unos cantos meses e chi at a èssere bàlidu, si no est chi bi siant àteras pròrogas, de su 6 de mese de nadale 2021 finas a su 15 de ghennàrgiu de su 2022 (a comintzu in su programma aiant inditadu su 31 de ghennàrgiu). Totu is giambamentos ddos at acraridos su presidente de su Cussìgiu, Mario Draghi, paris cun su ministru de sa Salude, Roberto Speranza, e sa ministra de is Afares regionales, Mariastella Gelmini.”S’Itàlia no est in perìgulu, semus cussos postos mègius in Europa gràtzias a sa campagna pro promòvere is vatzinos·chi est istada una renèssida manna. Custos provedimentos mustrant chi sa tarea nostra est sa de prevènnere pro amparare, ca cherimus èssere prudentes meda pro istransire is arriscos” e “pro renèssere a mantènnere su chi nos semus conchistados, chi is italianos si sunt conchistados cun is sacrifìtzios de ocannu”.

A ddu nàrrere est pròpriu su presidente Mario Draghi, acrarende in sa cunferèntzia de imprenta is novidades de su decretu cun is mesuras noas pro firmare s’artziadura de is contàgios de Covid-19. Su ministru de sa Salude Roberto Speranza in prus at fatu ischire chi de sa primu die de mese de nadale sa de tres doses at a èssere disponimentu pro totu is tzitadinos de is 18 annos in susu. “Custos interventos serbint puru a donare prus seguresa a s’istajone turìstica de s’ierru”, at naradu ancora Draghi,”cun custa istrategia semus chirchende de nch’amparare de sa spainadura de s’apedèmia e mantènnere aberta s’istajone, pro agiudare totu is traballadores de cussu setore”.

Custa versione afortigada de su lassapassare birde at a bàlere giai in Zona Bianca, duncas at a interessare totu is regiones e is italianos de leugu etotu, a su nessi finas a su 15 de ghennàrgiu, pro abarrare posca in vigore in zona groga e a colore de arantzu. Non diat dèpere mudare nudda in zona ruja, imbetzes, cun limitatziones uguales pro totus, vatzinados, sanados e nono.
Su Super Green Pass, gasi dd’ant mutidu, dda’nt a intregare petzi a chie at fatu su vatzinu opuru est nd’est sanadu de su COVID-19 e petzi chie at a tènnere sa tzertificatzione noa at a pòdere intrare in is aposentos a intro de locandas e tzilleris, ma fintzas frecuentare palestras, impiantos e tzentros isportivos, tzìnemas, teatros e istàdios gasi comente is locales pro ballare. Sa tzertificatzione birde dd’ant a pregontare puru pro dormire in posadas e su seberu, est làdinu, tenet unu significadu de importu in unu perìodu, su de is festas de Paschixedda, in ue ant a èssere in medas a si chèrrere transire cara a unu logu de vacàntzia.

Su Cussìgiu de is ministros non s’est però limitadu a custa detzisione: su decretu introduit difatis s’òbrigu de si vatzinare pro unas cantas categorias, de su 15 de nadale imbeniente, comente a is dotzentes e totu su personale iscolàsticu allargadu, is fortzas de politzia, militares e fintzas is dipendentes de is repartos amministrativos de su servìtziu sanitàriu natzionale.
In prus ant detzìdidu de abasciare sa balididade de sa tzertificatzione birde istandard de 12 a 9 meses pro totus e at a tocare a dda tènnere fintzas pro impreare postales, tram, trenos e cale si siat àteru mèdiu de su trasportu pùblicu locale. Chie no est vatzinadu o sanadu, in pagos fueddos, como at a èssere obrigadu a tènnere s’èsitu negativu de unu tampone cun sese pro ddoe atzèdere.

S’òbrigu de impreare sa mascheredda fintzas a in logu abertu at a intrare in vigore in zona groga pro totus.

Manuela Ennas

“.

Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2020-2021.
LR 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021.
LR 22/2018, art. 22

Total
1
Shares

Per ricevere gli aggiornamenti di Sardiniapost nella tua casella di posta inserisci la tua e-mail nel box qui sotto:

Related Posts
Total
1
Share